Ordinul „Knight Commander of the Bath”
Onorabilul Ordin al „Băii”

Una dintre cele mai importante personalități din istoria armatei române a fost Constantin Prezan, care, alături de Alexandru Averescu și Eremia Grigorescu, au fost artizanii campaniei din vara anului 1917 din Primul Război Mondial.

Constantin Prezan s-a născut pe 27 ianuarie 1861 în comuna Butimanu, județul Ilfov. Acesta a urmat școala primară în satul natal, după care a urmat cursurile Școlii de Fii de Militari de la Iași. În 1878, după absolvire, se înscrie la Școala de Ofițeri de Infanterie, pe care o termină doi ani mai târziu cu gradul de sublocotenent, fiind repartizat la Regimentul 7 linie. La scurt timp însă va fi repartizat la Batalionul 2 geniu, urmând pentru încă doi ani cursurile de pregătire pentru această specializare. Dovedind calități excepționale, este trimis la Școala de aplicații pentru artilerie și geniu de la Fontainebleau, pe care o va absolvi în 1886. Ulterior, după reîntoarcerea în țară, va participa....

Ordinul „Knight Commander of the Bath”
Onorabilul Ordin al „Băii”

Una dintre cele mai importante personalități din istoria armatei române a fost Constantin Prezan, care, alături de Alexandru Averescu și Eremia Grigorescu, au fost artizanii campaniei din vara anului 1917 din Primul Război Mondial.

Constantin Prezan s-a născut pe 27 ianuarie 1861 în comuna Butimanu, județul Ilfov. Acesta a urmat școala primară în satul natal, după care a urmat cursurile Școlii de Fii de Militari de la Iași. În 1878, după absolvire, se înscrie la Școala de Ofițeri de Infanterie, pe care o termină doi ani mai târziu cu gradul de sublocotenent, fiind repartizat la Regimentul 7 linie. La scurt timp însă va fi repartizat la Batalionul 2 geniu, urmând pentru încă doi ani cursurile de pregătire pentru această specializare. Dovedind calități excepționale, este trimis la Școala de aplicații pentru artilerie și geniu de la Fontainebleau, pe care o va absolvi în 1886. Ulterior, după reîntoarcerea în țară, va participa și la construcția fortificațiilor din jurul capitalei.
Aprecierea pentru talentele de care dădea dovadă a venit în anul 1896, atunci când a fost numit adjutant regal al principelui moștenitor Ferdinand. Totodată, soția sa, Olga, a fost numită doamnă de onoare a principesei Maria.

Abilitățile sale de lider și de ofițer s-au remarcat însă în timpul Primului Război Mondial. În momentul intrării României în război, Prezan era comandantul Armatei a 4-a. În cursul campaniei din anul 1916 s-a remarcat prin apărarea trecătorii Oituz în fața ofensivei Puterilor Centrale. După înfrângerea suferită în acel an, armata română trece printr-un proces de restructurare și reorganizare. Astfel, în fruntea Marelui Cartier General va fi numit, începând cu 2/15 decembrie 1916, Constantin Prezan. Acesta a organizat ofensiva de la Mărăști din vara anului 1917, precum și apărarea în timpul luptelor de la Mărășești și Oituz. În anul 1918 însă, rămasă singură pe frontul de Est în fața Puterilor Centrale în urma retragerii Rusiei, România este nevoită să accepte un armistițiu și apoi o pace impusă de acestea. După semnarea tratatului de la București la 7 mai 1918, generalul Constantin Prezan a fost demis din funcția pe care o ocupa. Acesta însă va reveni la comanda Marelui Cartier General la sfârșitul anului, coordonând campaniile purtate de armata română și în 1919.

După război, Constantin Prezan se retrage din viața publică și, spre deosebire de competitorul său, Alexandru Averescu, refuză să intre în politică. Prezan va continua să fie văzut ca unul dintre cei mai mari comandanți ai armatei române din timpul Marelui Război, alături de Averescu și de Eremia Grigorescu, iar pentru meritele lor, aceștia au fost decorați, nu doar de către suveranii României, ci și de către conducătorii țărilor aliate. La sfârșitul Primului Război Mondial, aceștia au primit unul dintre cele mai înalte ordine acordate militarilor de către suveranii Marii Britanii, și anume Ordinul „Băii” („Order of the Bath”).

Ordinul „Băii” a fost înființat de către regele Henric al IV-lea în 1399 nu atât ca un ordin cavaleresc, ci ca o modalitate de a recompensa persoanele care aveau merite deosebite în slujba coroanei engleze. Inițial, numărul era restrâns și nu exista un statut bine definit. Denumirea de „ordin al Băii” („Order of the Bath”) provine, cel mai probabil, de la ritualul de îmbăiere care avea loc pe câmpul de luptă atunci când un cavaler era înnobilat. Îmbăierea era văzută ca un ritual menit să purifice sufletul cavalerului, după o perioadă de post.
Ordinul a fost înființat în mod oficial la 18 mai 1725 de către regele George I, la propunerea primului-ministru, Sir Robert Walpole. Noul ordin avea denumirea oficială de „Foarte onorabilul ordin al Băii” („The Most Honorable Order of the Bath”), având un statut similar cu Ordinul Jartierei. Ordinul a fost inițial organizat într-o singură clasă (Knight Companion), având un număr de 35 de membri, la care se adaugă suveranul, principele moștenitor și marele maestru (primul mare maestru al ordinului a fost John Montagu, al doilea duce de Montagu).

O modificare semnificativă în statutul ordinului a avut loc în 1815, atunci când, George al IV-lea, în calitate de regent, a fost nevoit să recompenseze bravura unor ofițeri din timpul Războaielor Napoleoniene. Astfel, ordinul este organizat acum pe trei clase: mare cruce (Knight Grand Cross), comandor (Knight Commander) și cavaler-companion (Knight Companion). Conform statutului ordinului, prima clasă cuprinde 72 de membri, cea de-a doua 180, iar la clasa cavalerilor puteau aspira toți ofițerii armatei britanice, neexistând un număr limitat de locuri. Tot în această perioadă au început să fie admiși ca membri ai ordinului și civilii din înaltele funcții. Statutul a mai fost din nou modificat în 1847 de către regina Victoria, permițând astfel accesul civililor în cadrul ordinului, fără nicio limitare.

Cu toate acestea, ordinul „Băii” nu și-a pierdut din importanță, fiind alături de ordinul „Jartierei” și de cel al „Ciulinului” unul dintre cele mai importante ordine engleze. Acesta era acordat rareori străinilor și doar pentru realizări deosebite.

Însemnul ordinului expus, care aparține generalului Eremia Grigorescu, se prezintă sub forma unei cruci de Malta cu patru raze în opt colțuri, fiind din metal aurit. În vârf, fiecare rază prezintă o sferă. Crucea este emailată alb, având o dungă aurie pe margini. Medalionul central este emailat alb, având o tulpină pe care se regăsesc, stilizate, trei coroane, o floare de trandafir și una de crin, toate din aur. În jurul medalionului, pe o bandă de culoare roșie, se regăsește legenda „TRIA JUNCTA IN UNA” („trei unite într-una”), semnificând unirea coroanelor Angliei, Scoției și Irlandei sub un singur suveran. De jur-împrejurul medalionului se regăsește o cunună de laur emailată verde. Sub cunună, într-un chenar emailat albastru, se regăsește deviza ordinului, înscrisă cu litere aurii: „ICH DIEN”, însemnând „Eu servesc”. Între brațele crucii se regăsește câte un leu din metal aurit. În partea superioară, însemnul prezintă o floare de crin stilizată, de care se atașează inelul de prindere prin care este trecută panglica de culoare roșie. Însemnul ordinului are un diametru de 60 mm, iar panglica, din moir roșu, are o lățime de 38 mm. Aversul și reversul însemnului sunt identice, iar în cazul piesei prezentate coroanele, tulpina și florile stilizate de pe medalionul central, avers, lipsesc. În colecția de faleristică a Muzeului Militar Național se regăsește și ordinul conferit lui Constantin Prezan, însă din motive obiective acesta nu a putut fi expus.

Astfel, pentru meritele sale din timpul Primului Război Mondial, Constantin Prezan a fost decorat cu ordinul „Băii” în grad de comandor. Acesta a fost înștiințat de acordarea acestui ordin printr-o scrisoare trimisă de către atașatul militar al Marii Britanii la București. Ulterior, acesta a primit și brevetul de decorare semnat de regele George al V-lea al Marii Britanii. În aprilie 1918, este emis de către Cancelaria Ordinelor din Ministerul Afacerilor Străine și brevetul cu nr. 2061 prin care regele Ferdinand permite generalului Constantin Prezan purtarea însemnelor ordinului „Bath”.

Având în vedere că în această lună comemorăm 165 de ani de la nașterea generalului Constantin Prezan, dorim astfel să aducem în atenția publicului aceste bunuri din colecțiile Muzeului Militar Național ce aduc aminte de faptele de arme din timpul Primului Război Mondial.

Muzeograf Tudor Turian