De la Veneția la București: carnavaluri și baluri în România secolelor trecute

Când vorbim despre carnavaluri și baluri mascate, gândul ne duce adesea la fastul Carnavalului de la Veneția sau la explozia de culoare și energie a Carnavalului de la Rio. Însă și în România, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, balurile au reprezentat o adevărată instituție a vieții sociale, un spațiu esențial al întâlnirilor, alianțelor și divertismentului.

Balul era principalul mod de socializare al elitei: aici se încheiau afaceri, se legau prietenii, se nășteau iubiri și se aranjau căsătorii. Balurile mascate și carnavalurile țineau primele pagini ale ziarelor în primele săptămâni ale anului, iar cronici ample descriau în detaliu desfășurarea acestor evenimente. În România sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX, balul era un eveniment social de maximă importanță.

Balurile mascate se organizau de la Cotroceni până în satele Olteniei și erau îndrăgite de publicul de toate vârstele, Regina Maria fiind una dintre marile....

De la Veneția la București: carnavaluri și baluri în România secolelor trecute

Când vorbim despre carnavaluri și baluri mascate, gândul ne duce adesea la fastul Carnavalului de la Veneția sau la explozia de culoare și energie a Carnavalului de la Rio. Însă și în România, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, balurile au reprezentat o adevărată instituție a vieții sociale, un spațiu esențial al întâlnirilor, alianțelor și divertismentului.

Balul era principalul mod de socializare al elitei: aici se încheiau afaceri, se legau prietenii, se nășteau iubiri și se aranjau căsătorii. Balurile mascate și carnavalurile țineau primele pagini ale ziarelor în primele săptămâni ale anului, iar cronici ample descriau în detaliu desfășurarea acestor evenimente. În România sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX, balul era un eveniment social de maximă importanță.

Balurile mascate se organizau de la Cotroceni până în satele Olteniei și erau îndrăgite de publicul de toate vârstele, Regina Maria fiind una dintre marile lor admiratoare. Fiecare oraș al țării avea cel puțin un bal, însă numărul cel mai impresionant al acestora se regăsea, fără îndoială, în Capitală. Organizate în palate, case boierești, cazinouri sau la Teatrul Național, balurile adunau „lumea bună” a țării: boieri, oameni politici, membri ai elitei culturale și intelectuali.

Vă invităm miercuri, 28 ianuarie, de la ora 18:30, într-un salon de la 1890, unde odinioară se organizau serate și baluri mascate, să povestim despre carnavalurile, balurile și balurile mascate din România secolelor trecute. Conferința va avea loc în minunata Casă a Căpitanului Pandele, unde astăzi se află sediul Plan Patru, iar gazda evenimentului va fi istoricul Anita Sterea, președinta Asociației Culturale Nouă Ne Pasă.

Această călătorie va fi însoțită de numeroase imagini de epocă, care surprind eleganța, fastul și farmecul balurilor de altădată.

Sursă foto: Theodor Aman Bal Mascat în atelier, https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Bal_mascat_%C3%AEn_atelier_-_Serat%C4%83_%28Art%C4%83_plastic%C4%83%29_2351_14.06.2017_Tezaur_E54F2CC5DC3E4918BE6C3A8D6C91A73F.jpg